E (de) rău. România, o întreagă ţară, 22 de milioane de români trăiesc pe datorie. Am ajuns să ne împrumutăm ca să plătim salariile şi pensiile. Problema este că acest guvern prezintă împrumutul FMI ca pe o mare victorie. Este de fapt o mare înfrângere. O înfrângere a iresponsabilităţii, a delăsării şi a lipsei de viziune.
Ce mă îngrijorează cel mai tare este că împrumutul FMI este văzut ca un panaceu pentru criză. Guvernul Băsescu–Boc ne spune că avem o centura de siguranţă. Prin urmare nu mai au de ce să încerce să pună în practică nici un plan anti-criză.
Aceasta a fost şi logica pe care guvernul şi-a asumat în Parlament legea salarizării unitare. Că aşa au cerut cei de la FMI.
Întrebarea pe care românii şi-o pun, dar nu şi cei aflaţi la guvernare este: Ce se întâmplă când cel care te împrumută îşi vrea bani înapoi? Ce se va întâmpla când România va trebui să înceapă să returneze miliarde şi miliarde de euro din împrumutul de la FMI?
Vă spun eu: nu vom avea bani. Când alte state din Uniunea Europeană vor începe pe drumul ascendent al creşterii economice, la noi se va vorbi despre strângerea curelei, pentru a plăti datoriile făcute de un guvern iresponsabil.
Acum câteva săptămâni spuneam că mai există încă speranţă. Mă uit însă la guvernanţi, la faptul că în loc să investească în economie, investesc toată energia pe care o au pentru a se certa unul cu altul. Speranţa se stinge deci pe zi ce trece.
P.S. Vreau să fac o comparaţie, pentru a arăta cât de mult a pierdut România în ultimul an. Între 2004 şi 2008, am atras mai multe investiţii străine decât toate guvernele anterioare la un loc.
Guvernul Băsescu-Boc a reuşit să se împrumute mai mult decât toate celelalte guverne la un loc. Quod erat demonstrandum.
.jpg)
.jpg)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu